Atacul asupra defensivei formate din 3 fundasi (3)

Atacul asupra defensivei formate din 3 fundasi (3)

Lectiile ALLEN@TORE.net 

Atacul “prin compartiment” asupra defensivei de 3 jucatori

Dupa ce am evidentiat modalitatea de a ataca defensiva de 3 (si dispunerea generala adversa) prin contramasuri tactice optime, vom analiza depasirea apararii compuse din 3 jucatori prin compartimentul de atac.

A. Atacul defensivei de 3 cu doua virfuri de atac

Pentru a limita la maximum dezavantajul inferioritatii numerice trebuie ca atacantii sa stie sa citeasca rapid diferitele situatii ale jocului. Anterior, am aratat ca unul din punctele nevralgice ale apararii de 3 este acoperirea zonelor laterale.

Atacul asupra defensivei formate din 3 fundasi 4

Atacul asupra defensivei formate din 3 fundasi 5

E posibil sa speculam aceste zone prin miscarea virfului indepartat, care se demarca in spatele adversarului pentru a fructifica “assistul” colegului (Fig.4).

De remarcat ca, daca defensiva adversa joaca cu un jucator retras (libero), atacantul va ataca in profunzime fara sa efectueze un apel fals (venirea in intimpinarea mingii, “in contra”), (vezi fig.4).

Daca, in schimb, defensiva adversa prefera o dispunere in zona, este de preferat ca atacantul sa-si scoata adversarul din dispozitiv printr-o miscare “in contra”, cu scopul de a elibera spatiul pentru patrunderea imediata in profunzime (vezi fig.5).

Atacul asupra defensivei formate din 3 fundasi 6Atacul asupra defensivei formate din 3 fundasi7

O alta varianta de depasire a defensivei de 3 este patrunderea in diagonala a virfului indepartat, prin spatele aparatorului central (vezi fig.6).

A treia posibilitate de depasire a defensivei de 3 este combinatia scurta dintre cei doi atacanti. Virful apropiat vine “in contra” (pentru a-si elibera spatiu), iar atacantul indepartat este pregatit pentru a devia mingea spre acesta, dintr-o atingere.

Este foarte importanta miscarea primului atacant, care demarcindu-se putin lateral, evita “acoperirea” care o poate efectua fundasul central (vezi fig.7).