Elemente tehnice ale portarului (10)

         BIOMECANICA GENERALA A PLONJONULUI

Orice plonjon, indiferent prin ce procedeu se executa, deruleaza intr-o succesiune anume aceleasi faze, chiar daca la viteza jocului, “ochiul” din afara realizeaza desfasurarea unui singur moment.

Fazele plonjonului sint, in ordine, urmatoarele: elan + desprindere + zbor + prindere (respingere) + retinere cu protejare-cadere cu amortizare-redresare.

Elanul incepe din pozitia de plecare, echivalenta cu pozitia fundamentala a portarului. Desprinderea poate avea loc dupa un pas sau mai multi pasi de élan. In plonjonul lateral acestia pot fi pasi adaugati sau mai rar, pasi incrucisati. In plonjonul frontal, elanul se face prin pasi inainte, normali din punct de vedere biomecanic. In general, in oricare procedeu de plonjon, portarul utilizeaza frecvent un elan printr-un singur pas ajutator, realizat cu piciorul dinspre minge care astfel devine si un picior de bataie.

Desprinderea are loc, fie prin bataie realizata dupa pasul de élan si cu ajutorul acestuia, fie de pe loc, fara bataie, printr-o pornire-reflex bazata pe capacitatea  proprie portarului de autopropulsie instantanee. De fapt, din aceasta capacitate rezulta valoarea principala a portarului de fotbal.

Zborul cuprinde intinderea spre minge, prinderea, urmata imediat de protejarea ei si eventual aducerea spre sine. Urmeaza gruparea segmentelor asupra centrului de greutate si pregatirea pentru cadere-aterizare.

Caderea are loc fie grupat, fie oricum. Dar si in acest al doilea caz, portarul, chiar fara posibilitatea unei pregatiri anterioare, reuseste in genere o aterizare amortizata. De cele mai multe ori caderea are loc pe partile laterale si moi ale corpului. Contactul cu solul se face incepind cu o parte oarecare a corpului, care devine primul punct de sprijin si de amortizare, dupa care aproape simultan urmeaza celelalte.  In orice caz caderea deodata cu tot corpul este socanta pentru portar. Caderea capata si o regula tactica atunci cind ea se face sub presiunea unui adversar. Ea in acest caz, se completeaza printr-o protejare a mingii, printr-o acoperire a ei, efectuata prin interpunerea corpului intre mingea aflata la piept si acest adversar.