JOCURI DE MIȘCARE PENTRU COPII

INTRODUCERE

 

Fotbalul, în România, este unul din sporturile către care copiii vin în număr foarte mare și de la de vârste fragede, orinetați inițial, de părinți. Acest lucru nu ar trebui decât să ne bucure (dacă ne referim la rata obezității din țara noastră) pentru că majoritatea vor să  practice un sport, susținuți fiind de părinți, care, la vârstele mici ale copiilor, îi și însoțesc la antrenamente.

Aici intervine rolul antrenorului de copii și juniori, care ar trebui să încerce să le transmită copiilor plăcerea de a practica fotbalul și de a-i determina să revină cu nerăbdare la următorul antrenament ci nu să renunțe total la a mai practica vreun sport.

În opinie personală și conform Etapelor Procesului de Formare în Fotbal din Metodologia pregătirii copiilor și juniorilor (Federația Române de Fotbal) fotbalul de bază are un caracter formativ în care perioada de vârstă 5-8 ani este perioada de descoperire, perioada 9-12 ani este perioada de inițiere iar perioada 13-16 ani este perioada de dezvoltare.

În prima perioadă, de descoperire, consider că trebuie ar trebui să se pună accent pe dezvoltarea psihomotrică a copiilor practicanți de fotbal deoarece ei acum descoperă ”sportul într-un cadru organizat”, acum descoperă ”mingea” și descoperă ”fotbalul”.

Respectând argumentarea anterioară și succesiunea enumerată pentru dezvoltarea psihomotricității ar fi recomandat să se utilizeze cât mai multe jocuri de mișcare (jocuri dinamice) și întreceri în care să fie vizate a se dezvolta anumite componente ale psihomotricității. Fiecare componentă a psihomotricității, pentru a se dezvolta, trebuie să se mențină minim 4 ședințe de antrenament.

Jocurile de mișcare nu ar trebuie să aibă în componență exclusiv doar procedee tehnice elementare din fotbal ci trebuie să vizeze toate componentele psihomotricității pentru o dezvoltare psihomotrică optimă a copiilor.

Ca și componente de bază ale psihomotricității pot exemplifica:

  • Viteza de reacție, execuție, repetiție, anticipare, sincronizare;
  • Viteza de învățare
  • Coordonarea dinamică generală: este responsabilă de locomoţie, deprinderi motrice de bază (mersul, alergarea, săriturileacţiunile de aruncare şi prindere, căţărarea, trecerea peste obstacole), echilibru static şi dinamic (ritmul general).
  • Coordonarea dinamică segmentară: coordonarea membrelor superioare, coordonarea membrelor inferioare, coordonarea oculo-manuală, coordonarea mână-ochi-picior, coordonarea motricităţii fine;
  • Organizarea spațio- temporală
  • Lateralitatea
  • Rapiditatea actelor motrice

 

 

Dacă termenul de psihomotricitate nu va este familiar, atunci puteti aplica jocuri de mișcare pentru care să vizeze componentele capacității motrice:

  • generală (calitățile motrice de bază: viteza, forța, rezistența, capacitatea coordinativă, suplețea; deprinderile motrice de bază: mersul, alergarea, săritura, aruncarea prinderea și deprinderile motrice utilitar-aplicative: echilibrul, târâre, cățărare, escaladare, ridicare și transport de obiecte, tracțiuni-împingeri)
  • specifică (calități motrice și deprinderi motrice specifice fotbalului).

Astfel, dacă ne raportăm la o perioadă de timp, de la înscrierea copilului la o grupă de fotbal, pentru formarea lui, recomand următoarea succesiune:

  • inițial se pot folosi jocuri de mișcare care să vizeze capacitatea motrică generală a copiilor, fiind etapa în care ei descoperă ”sportul într-un cadru organizat”. Se pot folosi diferite obiecte și mingi, dar și mingea de fotbal dar cu acțiuni motrice de ridicare, transport, aruncare a cesteia;
  • ulterior sau complementar, jocuri de mișcare pentru capacitatea motrică specifică fotbalului (unde se vor folosi procedee tehnice din fotbal alături de alte deprinderi deja formate ale copiilor) unde copiii vor descoperi ”mingea”.
  • în final pe lângă metodele anterioare se va trece la jocuri de mișcare pe teren redus, ”jocuri hibrid”, cu număr mai mic de practicanți într-una din echipe (3v2; 4v2; 5v2; 6v4; 7v5; 9v7, etc.), jocuri ce se apropie de jocul de fotbal specific fiecărei etape de vârstă (5-6 ani / fotbal în 3/fără portar; 7-8 ani / fotbal în 5; 9-10 ani / fotbal în 7; 11-12 ani / fotbal în 9, etc.)

Daca ne referim la abordarea acestor jocuri, în structura unei lecții de antrenament, care, la perioada 5-8 ani durează între 45/60/75 minute, aș face următoarea recomandare:

Denumirea părții antrenamentului Conținut perioada 5-6 ani Conținut perioada 7-8 ani
Organizare 5 minute copii se joacă liber pe teren sau în mod organizat: jocuri pentru captarea atenției

2 minute anunțarea temelor de antrenament pe înțelesul lor.

5 minute jocuri pentru captarea atenției

2 minute anunțarea temelor de antrenament

Pregătitoare 10-15 minute jocuri de mișcare, întreceri pentru dezvoltarea capacității motrice generale/psihomotricității (cu diferite obiecte, mingi..) 15-20 minute jocuri de mișcare, întreceri pentru dezvoltarea capacității motrice specifice/psihomotricității (cu diferite mingi de fotbal)
Tematică 15-20 minute – un procedeu tehnic – tot sub formă de jocuri de mișcare

10-15 minute joc (1v1; 2v2; 3v3).

20-25 minute – jocuri în superioritate numerică care includ un procedeu tehnic –

10-20 minute joc (1v1…..5v5).

De încheiere 5 minute jocuri pentru revenirea organismului după efort

5 minute – aprecieri și recomandări

5 minute jocuri pentru revenirea organismului după efort

5 minute – aprecieri și recomandări

 

Consider că, indicațiile antreioare nu se referă strict la perioada de descoperire (5-8 ani) ci, recomand, ca ele să fei luate în considerare și în etapa de inițiere (9-12ani) iar ca succesiune, în etapa de dezvoltare (13-16) ponderea să fie în favoare jocurilor de mișcare și pe teren redus care să vizeze capacitatea motrică specifică fotbalului.

Activitățile ludice sunt preferate și de echipele de seniori care folosesc ”metoda jocului” în diferite perioade de pregătire.

Am considerat necesară această introducere deoarece aș dori să vin în sprijinul antrenorilor de copii și juniori și să exemplific prin jocurile de mișcare aplicate copiilor, pentru dezvoltarea psihomotrică/capacității motrice (din experiența personală pe care am avut-o și o am contribuind în prima parte a antrenamentului la o grupa de copii de 6-7 ani, prin jocuri de mișcare).

Ideea mi-a venit vazând că mentalitatea unora dintre antrenorii de copii și juniori încă este aceeași ca pentru o echipă de seniori, adică obiectivul este de obținere a victoriei, chiar dacă e un meci amical, sau un turneu de dezvoltare, ci nu vizează formarea copiilor. Sunt convinsă că și pregătirea este ”spartană” și nu consideră necesare sau utile, în formarea copiilor, jocurile de mișcare.

Așadar, dacă luați în considerare structura unui antrenament, recomandată anterior, nu ar trebui decât să alocați maxim 10 minute dintr-un antrenament pentru 1-2 jocuri de mișcare și ulterior, în funcție de vârstă să continuați cu învățarea și consolidarea procedeelor specifice fotbalului transpuse în final, în joc bilateral, cu număr de jucători și dmensiuni ale terenului specfice vârstei copiilor pe care îi antrenați.

Sper, ca filmarile cu jocurile de mișcare pe care o să le încarc periodic aici, să vă convingă, sau la cei care, sunt convinsă că aplicați deja jocuri și întreceri, să vă completețe mijloacele atractive de pregătire a copiilor pe care îi antrenați și să încercați/continuați să le utilizați!

 

SUCCES TUTUROR ÎN ACEASTĂ MESERIE DELICATĂ DE ANTRENOR DE COPII ȘI JUNIORI!

JOCUL NR.1 

”Fii rapid, apucă o minge”

Condiții de desfășurare și materiale necesare

Teren sintetic, 8 copii, 4 cercuri, 32 mingi mici de plastic.

 

Descriere

Copii sunt împărțiți în patru perechi, stând in așezat față în față, la linia de centru a terenului, cu un cerc între ei, în care se află 8 mingi mici de plastic de diferite culori. Aceștia imită mișcările pe care le face antrenorul (mâini pe cap, mâini la spate, mâini la pippt, brațe sus, brate lateral, bătaie din palme, etc) iar la fluier trebuie să ia o minge din cerc, cât mai rapid. Mingea câștigată o așează la spate, pe gazon. La final copii își numărăr mingile și câștigă cel care are mai multe mingi.

 

Reguli și indicații metodice:

  • dacă se întâmplă să ia câte o minge, în același timp, fiecare copil din pereche, o păstrează fiecare și jocul continuă;
  • dacă există egalitate, la câteva perechi, jocul poate fi încheiat sau se mai așează o singură minge în cerc si se mai acordă o încercare, pentru atractivitate;
  • jocul poate dura 2 minute, cu explicație cu tot, dar și în funcție de numărul de mingi din cercuri și se poate repeta de 2 ori în același antrenament cu o pauză de 30 secunde între ce două repetări.
  • pot fi și mai puțin sau mai mult de 8 mingi in cerc, cercurile pot lipsi, dar, în general mingile, în sală, nu stau în același loc și copii le tot aranjează;
  • jocul poate fi aplicat cu succes la începutul antrenamentului pentru captarea atenției dar contribuie și la dezvoltarea vitezei de reacție și execuție;
  • jocul poate fi modificat în funcție de imaginația și experiența fiecărui antrenor.

Leave a Reply