Autor: ANDRADE BICHESCU
În ultimii ani, teoreticienii domeniului sportiv și, cu atât mai mult, cei ai fotbalului au cam evitat să revizuiască bagajul de cunoștințe de specialitate în ceea ce privește procesul de selecție, mai concret etapele acestui proces. Etapizarea actuală a selecției în sport și în fotbal, existentă și cunoscută de ani buni în literatura de specialitate, este în momentul de față oarecum depășită, un minim argument fiind acela că selecția nu este un proces care să se finalizeze decât atunci când jucătorul spune adio fotbalului. În această idee, considerăm că o reconsiderare a procesului de selecție este mai mult decât necesară, iar cei care sunt implicați direct în procesul instructiv-educativ vor trebui să acorde o mult mai mare importanță procesului de selecție și după terminarea junioratului.
Sportul, în general, și fotbalul, în particular, reprezintă domenii de activitate în care produsul final – sportivul de performanță, reprezintă suma efectelor unui amplu proces de instruire, susținut de un fond genetic favorabil și de o foarte bună stare somato-funcțională a organismului.
Indiferent de momentul în care un jucător intră într-un sistem de pregătire, acest lucru ar trebui să se facă pe baza unor criterii de selecție științifică, foarte bine puse la punct, evitându-se criteriile „ochiometrice”, atât de uzitate în lumea fotbalului. Odată promovată această primă fază a selecției și realizată cooptarea unui sportiv în rândul unei echipe, nu înseamnă că acesta nu va mai fi evaluat și supus, ulterior, altor criterii de selecție corespunzătoare nivelului de vârstă și categoriei valorice. Înțelegem, de fapt, că principala caracteristică a acestui proces de selecție este continuitatea. Cu alte cuvinte, pe parcursul întregii perioade de formare, selecția și procesul de instruire merg în paralel, doar în acest fel putând fi păstrați în sistem acei jucători care pot oferi garanția, că la sfârșitul junioratului, vor face pasul spre fotbalul de performanță.
Fig. 1. Relația dintre procesul de pregătire și cel de selecție
Selecția în sport, în general, dar mai ales selecția în fotbal, în particular, reprezintă o temă destul de abordată și prezentată în literatura de specialitate. Indiferent că a fost N. Alexe și colab. (1993), A. Dragnea (1996), C. Cernăianu (2000), D. Apolzan (2000), A. Dragnea și S. Mate-Teodorescu (2002), S. F. Todea (2006), A.D. Moanță coord. (2011), părerile specialiștilor nu sunt divergente, din contră, ele scot în evidență cele patru mari sarcini ale selecției:
– de a depista;
– de a orienta;
– de a recruta;
– de a promova.
În fotbal, aceste sarcini ale selecției vizează, pe de-o parte, identificarea și atragerea, din afara sistemului, a copiilor cu aptitudini, iar pe de altă parte, recrutarea și promovarea jucătorilor de la o grupă de vârstă la una mai mare, de la juniori la seniori, de la o echipă la alta sau pentru o echipă reprezentativă, care poate fi: la nivel local, județean, zonal, naționa
Fig. 2. Sursele procesului de selecţie
Putem spune astfel, fără teama de a greși, că procesul de selecție este format din activități ce vizează exteriorul sistemului (pentru atragerea copiilor), dar mai cu seamă, activități în interiorul sistemului (pentru promovarea jucătorilor). Activitățile de depistare / orientare au o pondere mai mare în selecția inițială și chiar în prima parte a selecției secundare, pe măsură ce jucătorii avansează în instruire, supremația începe să revină promovării jucătorilor de la un nivel de vârstă la celălalt sau de la o echipă la alta, fiind foarte rare aparițiile de noi jucători care să nu fi practicat fotbalul până atunci.
Fig. 3. Selecția și sursele de selecție pe parcursul procesului de instruire și formare a jucătorilor
În decursul anilor, etapele procesului de selecție au fost abordate pe larg, fiind prezentate caracteristicile fiecărei etape în parte, având în vedere delimitările de vârstă ale lor.
Fig. 4. Etapele procesului de selecție
Aici se impune o analiză și o discuție mai aprofundată a obiectivelor urmărite, în aceste faze, și chiar redimensionarea temporală a lor.
Va continua
MATERIALUL ESTE O TRADUCERE A LUCRĂRII „NEW THEORETICAL CONSIDERATIONS OF THE SELECTION IN FOOTBALL”, publicată în Analele Universității “Eftimie Murgu” din Reșița – Fascicola de Studii Social-Umaniste, Anul I, vol 1/2013, ISSNL: 2286-0711, ISSN: 2286-0711, pp. 78-86