Noi consideratii teoretice ale selectiei in fotbal (2)

Noi consideratii teoretice ale selectiei in fotbal (2)

Autor: ANDRADE BICHESCU

ETAPA I – SELECȚIA INIȚIALĂ

Atunci când ne referim la selecția inițială ar fi bine să nu se aibă în vedere doar momentul depistării și includerii copiilor într-un club, într-un proces de instruire organizat. Aceasta ar fi doar o primă fază a selecției primare, care se poate realiza, fie ca urmare a unei acțiuni de selecție inițiată de club, fie ca urmare a unei recomandări făcute de specialiști (profesori, antrenori, instructori, scouteri). Pe toată durata stadiului I de pregătire, acest proces de selecție este permanent deschis, realizându-se nu doar pe criterii științifice, sub îngrijirea antrenorului, ci și pe cale naturală, dacă avem în vedere că în această perioadă un procent destul de mare dintre practicanți renunță a mai participa la antrenamente. Cu toate acestea, rolul antrenorilor care activează la aceste grupe de vârstă (inițiere: 6-7 ani și începători: 8-10 ani) presupune o foarte mare responsabilitate, dar și o foarte bună pregătire, pentru a putea depista în jucători toate acele aptitudini necesare formării ulterioare ca fotbalist.

Selecția inițială trebuie să vizeze, în primul rând, dezvoltarea somato-funcțională și psiho-motrică a jucătorilor, criteriile specifice jocului de fotbal rămânând în plan secundar. Această afirmație este susținută de ideea că specializarea sportivilor, pentru jocul de fotbal, începe din al doilea stadiu al instruirii, unde se are în vedere selecția secundară. Tocmai de aceea, în cadrul acestei etape, specialiştii vor trebui să urmărească:

–        depistarea şi atragerea copiilor pentru a practica fotbalul;

–        identificarea jucătorilor cu aptitudini şi abilităţi pentru practicarea fotbalului;

–        determinarea stării de sănătate a copiilor;

–        depistarea eventualelor probleme în dezvoltarea fizică.

Pentru a putea mări cât mai mult baza de selecţie, de depistare și atragere a copiilor pentru practicarea fotbalului, cei numiți să se ocupe de acest proces vor avea de desfășurat câteva acțiuni fundamentale pentru a putea garanta reușita:

–        să participe la competițiile fotbalistice organizate la nivelul instituțiilor de învățământ;

–        să urmărească, prin parcuri sau alte locuri de joacă, copiii care practică fotbalul în timpul liber;

–        să asiste la lecțiile de educație fizică desfășurate în școli;

–        să discute cu profesorii de educație fizică pe tema depistării și dirijării copiilor cu aptitudini și abilități pentru fotbal, aceștia fiind, de fapt, cei care pot orienta sportiv copiii cu care interacționează în timpul orelor;

–        să organizeze la nivel comunitar, pe cartiere, competiții prin care să caute să atragă copiii să practice fotbalul;

–        să discute cu părinții copiilor remarcați și care se dorește a fi incluși într-un proces de instruire organizat.

D. Colibaba-Evuleț și I. Bota (1998, pp. 188-189), subliniază faptul că deși orientarea și selecția inițială vizează mai mult copiii bine dotați, dezvoltați fizic și aptitudinal, nu trebuie neglijată marea masă a copiilor cu o dezvoltare medie „la care unele «capacităţi» nu şi-au definit încă valoarea. De aceea selecţia iniţială trebuie să fie mai indulgentă lăsând să pătrundă în procesul de instruire organizată un număr de «mediocri» susceptibili totuşi de a obţine rezultate sportive bune”.

Distributia normala a populatei scolare

Fig. 5. Distribuţia normală a populaţiei şcolare în funcţie de compatibilitatea de performanţă disponibilă

Sursa: D. Colibaba-Evuleț și I. Bota (1998, p. 189)

Va continua

MATERIALUL ESTE O TRADUCERE A LUCRĂRII „NEW THEORETICAL CONSIDERATIONS OF THE SELECTION IN FOOTBALL”, publicată în Analele Universității “Eftimie Murgu” din Reșița – Fascicola de Studii Social-Umaniste, Anul I, vol 1/2013, ISSNL: 2286-0711, ISSN: 2286-0711, pp. 78-86