Tactica fiind un factor de joc cu continut predominant psihic, avind in sfera ei actiuni rezultate din activitati psihonervoase – cum sint colaborarea, relationarea, strategia – este direct dependenta de gradul de functionare a acestora, de calitatea proceselor psihice de baza – perceptia, reprezentarea, memoria – de calitatea si promptitudinea gindirii, de nivelul proceselor afective si emotionale, de nivelul si directia motivatiilor si intereselor, iar declansarea actului tactic are loc la un anumit stadiu de mobilizare a actelor de vointa, perseverenta si combativitate.
Totodata, nivelul actului tactic mai depinde si de continutul trasaturilor de caracter si personalitate, de calitatea responsabilitatii, a atitudinii pe care o are jucatorul fata de scopurile imediate si de perspectiva a echipei.
Fotbalul reprezentind o activitate comuna, actiunile tactice ale jucatorilor sint determinate si de spiritul colectiv, de capacitatea de integrare a jucatorilor, de sociabilitatea lor in cadrul echipei.
Determinarea tacticii, in general, de catre toate procesele psihice, de ansamblul lor functional, nu inlatura accentuarea si dezvoltarea rolului pe care il au motivatiile si interesele, procesele volitive, sfera afectiv-emotionala si trasaturile sociale ale personalitatii in mobilizarea resurselor psihice care realizeaza baza fiziologica a activitatii nervoase superioare, senzatiile, perceptiile, memoria si reprezentarile, in crearea acelei excitabilitati corticale optime care sa activeze gindirea si sa favorizeze declansarea in mintea jucatorului a actului tactic rational.
De fapt interesele, afectivitatea, emotionalitatea si responsabilitatea sint strins corelate, existenta uneia provocind si manifestarea celorlalte, toate impreuna ducind la elaborarea si dezvaluirea actului volitiv al carui nivel de forta determina perceptibilitatea tactica, imaginatia si creativitatea, profunzimea si rapiditatea rationamentului si gindului tactic, oferind energia psihica necesara transformarii solutiei tactice in act motric, in raspuns concret fizic si tehnic la problemele jocului.
Actiunea vointei asupra gindirii tactice, consecinta a unor motivatii solide, a unei responsabilitati crescute, apare indeosebi in jocurile de mare miza, cind elementele si actiunile tactice se realizeaza cu usurinta si promptitudine necunoscute in jocurile obisnuite.
Ca angajarea tactica este determinata uneori si de gradul de mobilizare volitiva si afectiva, o dovedesc si acele echipe care, avind un nivel sumar de instruire, realizeaza spontan actiuni tactice defensive si ofensive, ca dublajul, marcajul, sprijinul, demarcajul, atunci cind au de sustinut jocuri de mare incarcatura emotional, care le stirnesc ambitia victoriei. Dar acest lucru, desi se poate realiza, nu poate justifica superficialitatea in pregatirea tacticii. Abordarea ei ritmica si serioasa reprezinta o necesitate stringenta a antrenamentului multilateral, menit sa dezvolte jucatori completi, in spiritul fotbalului actual care liciteaza in ultimul timp tot mai mult acest factor de joc.