Acest material se refera atit la cresterea tinerilor fotbalisti cit si la pregatirea si antrenarea jucatorilor amatori si profesionisti. In zilele noastre un fundas bun a ajuns sa fie evaluat la un pret echivalent cu cel oferit pe un atacant golgeter. In permanenta se continua disputa dintre aparare si atac, se cauta, se nasc, diferite metode, principii, reguli si jucatori prin care fiecare sa-si asigure suprematia: apararea sa nu primeasca gol, iar atacul dimpotriva, sa inscrie cit mai multe.
De aceea cred ca incepind cu copiii si pina la seniori, fundasilor trebuie sa li se dezvolte tehnica defensiva individuala, iar abia apoi acestia sa fie integrati in tactica colectiva defensiva. Adica, inainte de a-i invata diagonale defensive, acoperire in “T”, dublaj in anticipatie sau alte atribute ale jocului colectiv trebuie sa-i invatam fundamentul jocului defensiv: marcajul si deposedarea.
La un curs al tehnicienilor desfasurat la Bucuresti, celebrul antrenor italian Alberto Zaccheroni, cel care a brevetat sistemul 3-4-3 si ulterior 3-4-1-2 prin introducerea unui mijlocas cu profil ofensiv in spatele virfurilor, pe vremea cind antrena pe Udinese, spunea ca, dupa parerea lui, antrenorii omit sau lucreaza prea putin in sedintele de pregatire marcajul. Perfect adevarat. In cite meciuri nu ati vazut atacantul care inscrie fiind singur in interiorul careului? Asta s-a intimplat pentru ca probabil fundasul in loc sa-l marcheze a fost atras de dublajul colegului sau a zonei.
Tehnica defensiva individuala incepe cu marcajul om la om. In fotbal cistigarea duelului 1^1 iti poate aduce victoria sau infringerea. De aceea inca de la sectorul juvenil trebuie folosite exercitiile de egalitate, inferioritate sau superioritate numerica de genul: 1^1; 2^1; 1^2;etc. Aceste exrcitii vor fi dezvoltate in situatii variate pentru a-i creea jucatorului o baza din care sa poata alege, la momentul oportun, raspunsul corect pentru rezolvarea situatiei respective. In timp, prin exersare continua, aceste reactii vor fi memorate stabilindu-se asa numitele deprinderi sau automatisme.
Pentru cistigarea acestor dueluri punem accent pe antrenarea:
- atentiei, inclusiv a celei distributive
- pozitiei corecte a corpului, fiind permanent in echilibru indiferent de miscarile inselatoare ale atacantului cu mingea
- orientarii corecte, aparatorul aflindu-se pe axa adversar cu mingea- propria poarta in asa fel dispus, incit sa-i vada concomitent
- atacului corect si pe timpul just pentru recuperarea mingii de la adversar
- interceptiei
- anticipatiei
- responsabilitatii in rezolvarea sarcinilor si situatiilor de joc
- conducerii, dirijarii adversarului cu mingea in zone inactive, lipsite de periculozitate
Asadar in mare parte acestea ar fi elementele componente ale tehnicii defensive individuale. Orice antrenor va trebui sa le predea, consolideze, perfectioneze daca doreste sa creeze atit jucatori cit si echipe.
Se stie ca indiferent de modulul de joc adoptat, cu cit echipa adversa se apropie mai mult de poarta noastra, duelul 1^1 devine decisiv si de aceea marcajul asupra adversarilor din zona este foarte strict. In concluzie trebuie sa invatam cum se face acest marcaj, sa invatam jocul om la om pentru a fi capabili sa practicam in competitie jocul in zona.
Prof. Ciprian Urican