EU, MINGEA ȘI ADVERSARUL: 2 / LOVIREA MINGII PENTRU ȘUTUL LA POARTĂ

 

                                                                                                                       Lecțiile Allematore.net 

Autori:

    Luigi Del Sordo 

     Stefano Lorenzi                                                                                               

*Luigi Del Sordo a participat în noiembrie 2018 la seminarul organizat în București de www.coaches-ahead.ro  și www.allenatore.net

Nota traducătorului: Școala Fotbal = activitatea desfășurată cu copii între 5-12 ani

                                                                         Idei și propuneri pentru a lucra eficient în Școala Fotbal

 

2 / LOVIREA MINGII PENTRU ȘUTUL LA POARTĂ

1 – Tras la poartă și…nu numai atât

În articolul anterior referitor la trasul la poartă am studiat câteva aspecte tehnico-motorii specifice acestui gest tehnic.

În acest număr vom încerca să introducem șutul la poartă în contexte în care sunt solicitate componente situaționale, comunicative și tranziționale.

Vom vedea exerciții în care copilul nu se limitează la a trimite mingea în plasă, ci la a realiza și alte sarcini motorii de natură a menține tonic principalul „mușchi”: creierul.

Înclinăm să creștem experiențele motorii ale copiilor noștri îmbogățindu-le senzațiile, purtându-i către cunoașterea altor soluții de finalizare și lăsându-le lor libertatea de a le alege.

Pentru a ne apropia de realitatea din meciuri, în exercițiile pe care vi le propunem, trasul la poartă este corelat cu dezvoltarea unei alte situații (de exemplu introducem succesiv 1 V 1 și 2 V 2 + șut), a unuei colaborări (de exemplu pasă către un coleg care așează mingea pentru șut) sau de tranziție.

Din punct de vedere cognitiv, aceste exerciții sunt motivante, dinamice, intrigante, accentuând confruntarea sănătoasă existentă în competiție.

 

TRAS LA POARTĂ ȘI ALERGARE PENTRU APĂRAREA PORȚII

Două echipe concurează într-un exercițiu compus din tras la poartă și o fază de tranziție.

Jucătorul în albastru, în posesia mingii, pleacă în conducerea mingii către mijlocul terenului și șutează pentru a înscrie în portiță.

Imediat ce acesta transmite mingea către portiță pleacă în conducere jucătorul galben care încearcă să ajungă la mijloc și să șuteze în portița din fața lui.

După propriul șut, jucătorul albastru aleargă să apere, fără a utiliza mâinile, șutul galbenului.

Și jucătorul galben, după ce șutează, aleargă la rândul lui să apere șutul următorului jucător albastru care pleacă în conducerea mingii.

Concursul se poate derula pe puncte sau contra timp.

Variante:

• Introducem număr limitat de atingeri sau atingeri obligatorii pentru atacanți
• Adoptăm portari, înlocuind portițele cu porți normale