Dezvoltarea traseelor ofensive cu ajutorul jocurilor sub presiune (2)

Autor: MASSIMO LUCCHESI

Îmbunătățirea organizării jocului, intensității și agresivității cu ajutorul exercițiilor neurotactice

În trecut, antrenarea fazei ofensive, în particular a traseelor ofensive, se făcea exclusiv prin intermediul „partidelor-umbră”, adică 11 V 0/ portar, 10 V 0/portar. Acest tip de exerciții aveau avantajul că se repetau în mod constant mișcările pe care echipa le dorea începând din faza inițială până la cea de prefinalizare.

Și în zilele actuale, acest tip de exerciții se regăsesc în ședințele de antrenament ale echipelor profesioniste sau amatoare.  

 Exemplu de traseu ofensiv 11 V 0

Să reținem că acest mijloc viabil pentru a reantrena din când în când aspectele ofensive: jucătorii, neavând nici un obstacol în față, își pot concentra atenția asupra aspectelor importante cum ar fi, mișcările coordonate, calitatea paselor și timpilor de joc.

Lipsa trăirilor „situaționale“, adică a simulării jocului real (lipsa adversarilor, a publicului, a mizei), oferă însă monotonie; iată motivul pentru care nu trebuie abuzat de acest tip de exerciții dacă vrem să menținem atenția asupra importanței calității globale a acestuia.

Odată asimilate principiile și mișcările coordonate în faza ofensivă e posibil a substitui, sau mai corect, a asocia, propuneri didactice și exerciții „situaționale“ caracterizate de un context similar celui din partida oficială, cu siguranță mai atractiv pentru jucători.

Vă propun în continuare patru exerciții interesante.

Primele două exerciții sunt exerciții specifice în care se lucrează cu jucătorii așezați pe posturi în funcție de obiectivele ofensive și defensive ale fiecărui compartiment.

Al-2-lea tip de exerciții e conceput pentru antrenarea traseelor ofensive în prezența adversarilor activi și deci, într-o situație de dificultate majoră în comparație cu cea 11 V 0.

Una din cele mai importante limitări ale „partidelor-umbră” o reprezintă absența adversarilor, de aceea nu putem antrena echipa pentru a ”deschide” jocul sau a pregăti finalizarea conform jocului oficial.

Exersarea finală este utilă pentru a focaliza atenția jucătorului și a echipei asupra conceptului de pregatire și penetrare, subfaze ale fazei ofensive.

EXERCIȚIUL 3 – acțiuni ofensive cu obstacole: 7 V 7 + 3 jolly la două porți

Acest exercițiu este util pentru că permite echipei să dezvolte manevre de atac având opoziție activă din partea unui adversar aflat în inferioritate numerică.

Figura 3.a

În figura de mai sus, echipa aflată în posesia mingii (roșu), ajutată de 3 jolly, trebuie să producă manevre de atac împotriva a 7 adversari (galben).

Dacă acțiunea este finalizată sau se termină cu recuperarea mingii de către galbeni, cei 3 jolly trec la echipa în atac (galben) și acțiunea se va derula spre poarta opusă.

La sfârșitul timpului stabilit de antrenor, învinge echipa care a înscris mai multe goluri.

Variantă

Exercițiul se poate efectua cu un număr diferit de jucători (vezi fig. 3.b), de exemplu 8 V 8 + 2 jolly.

Figura 3.b

EXERCIȚIUL 4 – pregătire și finalizare: 10 V 5 în limită de timp

Structura exercițiului este similară cu cea a precedentului. Diferența principală constă în faptul că o singură echipă atacă, iar alți 5 jucători numai se apără (fig.4). Durata acțiunii este 3 minute.

Figura 4

Echipa care atacă are număr de atingeri limitat și are ca obiectiv marcarea golului, pentru care se acordă 1 punct.

În același timp, pentru a păstra concentrarea în momentul posesiei, daca unul din jucătorii care se apără recuperează mingea și o pasează unui coleg, echipa celor care se apără primește 1 punct.

Aceste sarcini implică atenție și concentrare din partea echipei care atacă, atât în faza de posesie, cât și în cea de penetrare, pentru a evita punctul adversarilor.

Pentru a pregăti toți jucătorii, încă de la început se alcătuiesc 3 echipe de 5 jucători și se joacă 2 echipe contra 1 echipă. După reprize de 3-4 minute se face pauză și se schimbă echipele care atacă, o alta apărându-se. Astfel toate echipele atacă si trec să se apere.

Exercițiul este util pentru a antrena acțiunile ofensive sub formă de joc și cu prezența unei opoziții, chiar dacă reduse, active.