Principiile tactice (1)

Principiile tactice (1)

Intregul proces de joc se desfasoara in vederea realizarii unei eficiente crescute, conform unor legi tactice de o valoare si o extindere totala, fara de care jocul n-ar mai decurge logic, fiind alterata insasi esenta sa.

Avind un caracter axiomatic, cu o aplicabilitate universala, aceste legi se constituie in principii tactice ale jocului de fotbal.

Ele apar in toate sistemele de joc, in tacticile de “acasa” sau “deplasare”, in orientari ofensive sau defensive, ele apar totodata in chiar jocul propriu-zis, in fazele largi sau restrinse, in jocul din fata portilor sau in cel de la mijlocul terenului.

1.Jocul colectiv, care rezulta din insasi natura interna a acestui sport, din intentiile si scopul comun al fotbalistilor si echipei, releva necesitatea participarii comune la efortul luptei pentru victorie.

El presupune subordonarea tuturor actiunilor, colective si individuale, telurilor dorite de echipa, integrarea personala tactica si psihica in jocul specific al acesteia. Jocul colectiv inseamna exprimarea individualitatilor care compun echipa, in spiritul colaborarii si sustinerii comune, astfel ca toate actiunile individuale sa urmareasca victoria finala.

Principiul jocului colectiv sta la baza sistemului si conceptiei de joc, intrucit doar printr-o actionare unitara a tuturor jucatorilor se pot articula subansamblurile unui sistem de joc, se pot realize sarcinile specific in aparare si atac, se pot aplica acele modalitati de joc care formeaza o conceptie.

Iata de ce a actiona colectiv, a fi omogen, reprezinta mai mult decit un principiu teoretic, reprezinta un imperativ practic esential pentru constituirea unei echipe si a unei idei sau conceptii de joc.

Racordarea jucatorilor la echipa, contopirea personalitatii lor individuale cu personalitatea colectiva a echipei nu inseamna depersonalizarea lor, anularea tendintelor firesti de exprimare si evidentiere, ci dimpotriva, inseamna ca numai in cadrul echipei jucatorii isi gasesc un cimp favorabil de manifestare a individualitatii, servind-o si prin aceasta remarcindu-se fiecare dupa aptitudinile sale de baza.