Autor: ANDRADE BICHESCU
Citind cu interes şi fiind întru totul de acord cu cele expuse de profesorul Urican în materialul „Sfaturi pentru părinţii tinerilor fotbalişti”, mi-am spus că ar fi un bun prilej de a-i fi alături şi a începe o campanie de conştientizare a celor interesaţi de fotbalul juvenil. Este o provocare pe care o lansez, în primul rând, tuturor specialiştilor care ştiu, vor şi pot să emită păreri competente referitoare la acest nivel de pregătire, iar mai apoi, pasionaţilor de acest fenomen care ar putea exprima idei interesante şi constructive.
Probabil, mult mai corectă ar fi formularea campanie de educare, iar aici am în vedere toţi actorii implicaţi şi interesaţi de fotbalul de la acest nivel: antrenori, conducători, părinţi şi, de ce nu, chiar copiii şi juniorii.
A spune că nimeni nu se naşte învăţat este un truism, dar, din păcate, foarte puţini ţin cont de acest lucru. Şi această profesie, la fel ca multe altele, se mai şi învaţă. Tocmai de aceea, impresia celor care au practicat fotbalul sau au urmărit o mulţime de meciuri pe stadioane sau la televizor este una eronat formată, că se pricep la fotbal. Nu devii antrenor peste noapte! Este nevoie de vocaţie, de studiu, de pasiune, iar toate acestea, în timp, duc la educaţie şi cultură fotbalistice.
Tot auzim în ultimii ani şi, din păcate aşa şi este, că „fotbalul juvenil din România nu mai produce jucători”. Oare de ce? O întrebare simplă care poate naşte răspunsuri la fel de simple, dar foarte consistente:
– Pentru că sunt foarte puţine cluburi (le poţi număra pe degete) care lucrează ştiinţific, cu antrenori specializaţi pe grupe de vârstă.
– Pentru că sunt foarte puţine cluburi care au o strategie de instruire pe grupe de vârstă.
– Pentru că sunt foarte puţini antrenori preocupaţi să studieze, pentru a fi la curent cu noile cerinţe metodice ale antrenamentului.
– Pentru că sunt foarte puţine cluburi care investesc la acest nivel, iar marea majoritate a cluburilor destinate exclusiv copiilor şi juniorilor doar simulează că sunt preocupate de asigurarea celor mai bune condiţii de antrenament: o strategie, antrenori specializaţi pe grupe de vârstă, materiale ajutătoare pentru antrenament, echipamente, competiţii cu adversari de valoare.
– Pentru că nu există echipe tehnice alcătuite din specialişti care să colaboreze şi să contribuie la formarea viitorilor fotbalişti, atât ca sportivi, dar şi ca oameni. Aici vorbim despre antrenori, medici, psihologi, pedagogi etc.
Aceste câteva răspunsuri (lista ar putea fi mult mai lungă, dar sunt suficiente pentru moment) relevă o multitudine de „puţinuri”, nimic altceva decât lipsuri regăsite în centrele de copii şi juniori. Lipsuri care influenţează direct şi negativ procesul instruirii. Pe lângă acestea există doi factori determinanţi pentru întreg procesul de creştere, educare şi instruire a copilului, şi anume antrenorii şi părinţii, adică specialiştii şi nespecialiştii.
Cele două categorii de persoane, atât de diferite din punctul de vedere al cunoştinţelor de specialitate au, din păcate, un mare minus comun, acela că urmăresc tot timpul obţinerea rezultatelor. Este timpul să ne debarasăm de această gândire învechită menită doar să satisfacă orgoliile personale ale antrenorilor şi părinţilor, pentru că fotbalul nu poate fi păcălit. Copiii trebuie să-și însușească regulat conținutul jocului, pentru ca la sfârșitul junioratului să poată face trecerea spre marea performanță. Tocmai de aceea părinții trebuie să înțeleagă faptul că procesul de instruire în fotbal este un proces de lungă durată, iar rezultatele încep să apară abia atunci când se face pasul spre echipele de seniori. Acolo, jucătorii sunt plătiţi în funcție de rezultatele înregistrate. Nu putem confunda fotbalul cu societatea în care trăim, în care afacerile se fac cu societăți de apartament, „oamenii de afaceri” se îmbogățesc peste noapte, fie furând statul, fie furând contribuabilul.
Fotbalul, de care suntem atât de încântați, fotbal pe care îl vedem la televizor în cursul săptămânii de la ora 21,45, este produsul unei activități științifice, produs planificat, organizat, coordonat, motivat, desfășurat de specialişti competenţi, care au înțeles cerințele accederii spre marea performanță. Nimic nu este la voia întâmplării, totul se încadrează într-un grafic elaborat în momentul intrării copiilor în cadrul clubului și care detaliază fiecare etapă de creștere și dezvoltare până la terminarea junioratului.
Atunci haideți să avem răbdare cu toții! Părinți, antrenori, conducători, chiar și copii. Să nu urmărim de la procesul de instruire altceva decât ar fi normal. Este nevoie de o reconsiderare a filosofiei de pregătire la nivelul copiilor şi juniorilor, acesta fiind singurul mod în care am mai putea spera la o reconstrucţie a fotbalului românesc.