Lactatul sanguin si antrenamentul zonei anaerob lactacide in jocul de fotbal (6)

Autor: ALIN HANCĂȘ

LACTAT SANGUIN
(medie aritmetică – mmol/l)

GRUPA EXPERIMENT

Testare iniţială : 13,9 mmol/l

Se acceptă ipoteza nulă

Testare finală : 15,5 mmol/l

GRUPA CONTROL

Testare iniţială : 13,8 mmo/l

Se acceptă ipoteza nulă

Testare finală : 13,5 mmol/l

 LACTAT SANGUIN TESTARE FINALĂ
(mmol/l)

GRUPA EXPERIMENT

Se acceptă ipoteza nulă

GRUPA CONTROL

 LACTAT SANGUIN FINAL RAPORTAT LA PERFORMANŢA TOTALĂ FINALĂ

 GRUPA EXPERIMENT

15,5 mmol/l  – 282,2 m

 GRUPA CONTROL

13,5 mmol/l  –  271,3 m

O performanţă finală mai bună a subiecţilor grupei experiment, respectiv 10,9 metri, pe fondul unei lactacidemii care nu diferă semnificativ între valorile obţinute de subiecţii celor două grupe de cercetare, indică o mai bună tolerare a acidităţii în dreptul subiecţilor care au urmat un program de mijloace anaerob lactacide pe parcursul a 6 cicluri săptămânale.

 FRECVENŢA CARDIACĂ LA ÎNCEPUTUL ŞI FINALUL SEGMENTELOR DE EFORT

Scopul înregistrării acestui aspect a fost controlul asupra modului de angrenare a sportivilor la efort. Mediile aritmetice ale frecvenţei cardiace la finalul fiecărui segment de alergare sunt de peste 180 b/min, ceea ce implică o bună angrenare la efort, raportată la o frecvenţă cardiacă de 180 – 200 b/min, specifică zonei anaerob lactacide (punctul de vedere al metodicii antrenamentului sportiv). Revenirea pe parcursul pauzei a prezentat deasemenea aspecte similare, reluarea efortului făcându-se de la valori apropiate ale frecvenţei cardiace.

VITEZA MAXIMĂ AEROBĂ ŞI FRECVENŢA CARDIACĂ POST EFORT MINUTELE 2,30 – 3

VAM-ul şi frecvenţa cardiacă  post efort (FC/3, minutul 2,30 – 3) la cele două grupe au avut evoluţii aproximativ similare, ceea ce arată creşterea capacităţii de efort pentru ambele grupe în aceeaşi proporţie; iar pe de altă parte, aceste două variabile au fost controlate cu scopul de a avea o imagine a modului în care capacitatea aerobă de efort ar putea influenţa metabolizarea acidului lactic. Cum nu există diferenţe semnificative între rezultatele obţinute, am putea concluziona că nu există modificări majore în modul de influenţă a mecanismelor aerobe asupra metabolismului lactatului sanguin în evoluţia celor două grupe.

CONCLUZII ŞI PROPUNERI METODOLOGICE

1. Utilizarea lactatului sanguin în antrenamentul jocului de fotbal:

2. Evitarea concentraţiilor mari de lactat în antrenamentul specific portarului

3. Antrenarea zonei anaerob lactacide de sine stătător în antrenamentul jocului de fotbal