Noi consideratii teoretice ale selectiei in fotbal (3)

ETAPA II – SELECȚIA INTERMEDIARĂ

Chiar dacă este considerată a doua etapă a procesului de selecție, selecția intermediară reprezintă selecția în care criteriile specifice jocului de fotbal încep să valoreze mult mai mult decât în selecția inițială. Acest lucru este posibil, mai cu seamă, datorită faptului că procesul de antrenament începe să fie unul specific fotbalului, din al doilea stadiu de instruire intrându-se în specializarea pentru acest joc.

Obiectivele acestei etape constau în:

–        determinarea nivelului de dezvoltare somato-funcțională;

–        determinarea nivelului de educare și dezvoltare a aptitudinilor psiho-motrice;

–        aprecierea nivelului de dezvoltare a aptitudinilor și deprinderilor specifice jocului de fotbal;

–        evaluarea dezvoltării psihice a jucătorilor;

–        poziționarea jucătorilor în raport cu modelul jucătorului pe nivel de vârstă.

Odată cu procesul de creștere, înaintare în vârstă și parcurgerea unor noi etape de instruire, selecția secundară joacă un rol important în identificarea exactă a sportivilor cu „potenţial” pentru jocul de fotbal. O selecţie ştiinţifică, obiectivă, riguroasă trebuie să aibă ca rezultat menţinerea în procesul de instruire a acelor jucători cu şanse reale de a ajunge în fotbalul de mare performanţă, iar pe cei mai puţin „dotaţi” să îi reorienteze spre practicarea altor activităţi sportive, dacă este cazul.

ETAPA III – SELECȚIA PERFORMANȚIALĂ

A denumi a treia etapa a selecție drept selecția finală este o greșeală pe care specialiștii domeniului ar trebui să o evite să o mai facă. Această denumire, într-un moment în care jucătorii abia încep fotbalul de performanță este, oarecum, în contradicție cu principala caracteristică a procesului de selecție, și anume: continuitatea. A vorbi despre o selecție finală înțelegem că aceasta ar fi ultima evaluare la care vor urma să fie supuși jucătorii. Total neadevărat, cu atât mai mult cu cât, terminarea junioratului, promovarea spre o echipă de seniori nu semnifică încheierea procesului de selecție. Acesta se desfășoară permanent, până la epuizarea carierei fotbalistice, evaluarea jucătorilor pentru a fi menținuți la anumite echipe, transferați de la o echipă la alta sau selecționați în echipele naționale reprezentative, se face pe baza unor criterii care au în vedere modelul de jucător evidențiat la nivel mondial. Tocmai de aceea, considerăm că această, a treia, etapă poate fi denumită etapa performanțială, performanța jucătorului fiind apreciată continuu, de la o etapă la alta, de la un an la altul sau, în cazul unui transfer, de la o echipă la cealaltă.

Prin urmare, în această etapă a selecției se urmărește:

–        determinarea stării de sănătate a organismului jucătorilor;

–        determinarea nivelului funcțional al organismului;

–        determinarea nivelului aptitudinilor, abilităților și deprinderilor specifice jocului de fotbal;

–        aprecierea dezvoltării psihice a jucătorilor;

–        evaluarea aptitudinilor psiho-motrice ale jucătorilor;

–        compararea „potențialului” jucătorului cu modelul evidențiat la nivel mondial.

FORMELE SELECȚIEI

Atunci când se dorește realizarea unei acțiuni de selecție trebuie să fie definit clar scopul acelei activități. Adică, pentru ce se realizează acea selecție:

  1. pentru identificarea și atragerea copiilor cu aptitudini și abilități pentru jocul de fotbal?
  2. pentru promovarea unor jucători de la o grupă de vârstă la una mai mare sau de la un nivel valoric la unul superior?
  3. pentru formarea unor echipe reprezentative, pe anumite grupe de vârstă, la nivel local, județean, zonal sau național?

Va continua

MATERIALUL ESTE O TRADUCERE A LUCRĂRII „NEW THEORETICAL CONSIDERATIONS OF THE SELECTION IN FOOTBALL”, publicată în Analele Universității “Eftimie Murgu” din Reșița – Fascicola de Studii Social-Umaniste, Anul I, vol 1/2013, ISSNL: 2286-0711, ISSN: 2286-0711, pp. 78-86