Autor: ANDRADE BICHESCU
Filosofia antrenamentului centrat pe jucător presupune un algoritm metodic de care antrenorul trebuie să țină cont tot timpul în procesul de planificare a antrenamentelor, pentru a putea modela în permanență jucătorii. Această filosofie face o legătură determinantă între antrenament și joc, însă, prin intermediul jocului nu se urmărește altceva decât verificarea punerii în practică a cunoștințelor, abilităților și deprinderilor formate în antrenament. În fapt, acest proces de formare a jucătorilor de fotbal se bazează pe o rețea de trei factori:
– procesul de antrenament;
– jocul;
– analiza jocului.
Cu alte cuvinte, formarea jucătorilor poate conduce la conturarea, în fazele finale ale junioratului, unor echipe valoroase, ca rezultat al unor jucători bine instruiți, pe când formarea echipelor și căutarea obținerii rezultatelor cu orice preț, începând cu grupele de copii, vor determina o neglijare a instruirii jucătorilor.
De aici ar trebui să plece toată filosofia de pregătire din cadrul unor astfel de structuri sportive, unde, fără doar și poate, viziunea corectă ar trebui să urmărească o instruire centrată pe copil, pe asimilarea, din partea acestuia, a cât mai multor abilități și deprinderi, pe formarea unei experiențe fotbalistice esențiale în dezvoltarea și exprimarea lui ulterioară.
Aducerea la același numitor comun a activității desfășurate în cadrul centrelor constituie o provocare și, totodată, o muncă la care fiecare antrenor în parte trebuie să-și aducă partea lui de contribuție. Un centru modern de creștere a copiilor și juniorilor nu poate să își desfășoare activitatea la nivelul simțului comun, ci el trebuie să se bazeze pe date științifice, impunându-se elaborarea și punerea în practică a unei strategii care să vizeze toate grupele de copii și juniori, toate laturile pregătirii și, mai ales, toți actorii implicați în acest proces.
Prin urmare, elaborarea unei strategii pentru Centrele de copii și juniori vizează funcțiile de bază ale managementului procesului de antrenament:
- Planificarea – pe termen lung, mediu, scurt, deoarece ajută la stabilirea și îndeplinirea obiectivelor, alegerea metodelor și mijloacelor de lucru;
- Organizarea-conducerea – contribuie la punerea în practică a planurilor propuse;
- Motivarea – identificarea motivelor pentru care copiii practică fotbalul, educarea plăcerii și menținerea pasiunii față de procesul de instruire;
- Evidența – determină conturarea unei imagini clare a interesului manifestat de jucători față de procesul de antrenament, evoluția lor în jocuri.
- Evaluarea – ajută la stabilirea și cunoașterea nivelului de progres pe care îl înregistrează jucătorii în anumite momente ale pregătirii. Poate determina ajustarea programelor de antrenament.
Material conține paragrafe extrase din cartea „Fotbal: strategia instruirii în centrele de copii și juniori” – autor Andrade I. Bichescu.