Continutul tehnic al jocului este apreciat, sistematizat si aliniat foarte diferit in teoria actuala a fotbalului.
A Csanady in cartea sa “Tehnica jocului de fotbal”, reuseste prima sistematizare logica a elementelor pur tehnice care apar pe parcursul unui joc:
Miscari fara minge
– alergarea si schimbarea directiei
– sariturile
– miscarile inselatoare fara minge
Miscari cu mingea
– lovirea mingii cu piciorul
– oprirea si preluarea mingii
– lovirea mingii cu capul
– conducerea mingii
– miscarile inselatoare
– deposedarea adversarului de minge
– aruncarea de la margine
– elementele tehnice ale portarului
Desi si dupa aparitia lucrarii lui Csanady, tehnica continua sa fie tratata inca divers in alte scoli nationale, se observa o evidenta grupare spre punctul de vedere al acestuia.
Pornind de la clasificarea lui Csanady, facuta insa pe fondul tactic si fizic al celebrului W. M. si a variantelor sale, vom incerca o reevaluare a tehnicii jocului in conditiile fotbalului de astazi.
Un fotbal in care deprinderea si actiunea tehnica, contopite cu materialul fizic, tactic si psihic al luptei de pe teren, nu se “vad” cu claritatea cu care ele se vedeau in sistemele pozitionale, oricum mai putin dinamice si adversative decit cele de astazi! Sau se vad altfel!
Continutul tehnic al fotbalului actual cuprinde concomitent deprinderile tehnice alaturi de capacitatile tehnice. Alaturam deprinderilor (care constituie temeiul clasificarilor de pina acum), capacitatile tehnice, care reprezinta plusul de continut adus de evolutia din ultimul timp a fotbalului.
Acest punct de vedere decide o impartire generala a tehnicii:
– tehnica de baza (provenita din deprinderi)
– tehnica de joc (provenita din capacitati)
Tehnica de baza
– lovirea mingii cu piciorul
– preluarea
– lovirea mingii cu capul
– conducerea
– fenta
– deposedarea
– aruncarea de la margine
– elementele tehnice ale portarului
Tehnica de joc
– tehnica de corelatie
– tehnica de adversitate